Cum știi când obiectivul tău financiar e o iluzie

Dacă întrebi 100 de oameni dacă își doresc libertate financiară, aproape toți vor spune că da.

Dintre ei, probabil jumătate au mai mult decât o dorință; și-au pus un obiectiv clar. 

Dar dintre cei care și-au pus un obiectiv, peste 80% se păcălesc că-l vor și atinge.

De ce? Un obiectiv (viitor) care nu devine obicei (prezent) e o iluzie. Un proiect (viitor) care nu devine proces (prezent) e o iluzie. Orice spui că-ți dorești sau orice țintă ți-ai pus, dacă nu se vede în viața ta de zi cu zi, în STAREA și COMPORTAMENTELE tale, e o iluzie care probabil va veni cu dezamăgire și frustrare. 

Dacă atâția oameni spun că libertatea financiară este importantă, dacă depun efortul să-și pună obiective, oare cum de nu se și vede asta în viața lor cotidiană? Răspunsul e simplu. Dă-mi voie să îl prezint printr-o poveste reală, pe care am citit-o recent într-o carte istorică.

Când febra după aur a ajuns în Australia, prin anii 1850, printre primele minereuri (pepite) descoperite a fost cel găsit de un păstor din New South Wales. Fericit din cale-afară, s-a dus să vândă bucata și a obținut 1000 de lire sterline, mai puțin de 20% din valoarea ei reală. Pepita avea peste 45 de kilograme. 

Dar, spune ironic povestea, a fost bine pentru păstor că nu a primit mai mult. Pentru că în câteva săptămâni a cheltuit toți banii și s-a întors la modul său de trai uzual. 

Când banii (sau orice altă resursă) ajung la cineva care nu îi valorizează, ei sunt schimbați pentru altceva. În cel mai bun caz, sunt schimbați pentru ceva de valoare pentru acel individ; în cel mai dăunător caz, sunt schimbați pe plăceri imediate, nesustenabile, ca în cazul păstorului din Australia.  

Hai să excludem puțin acest scenariu dureros și să ne rezumăm la prima variantă - cea în care banii sunt schimbați pentru altceva, de valoare pentru un individ. 

Să presupunem că avem 3 oameni cu valori diferite. Dacă e prima oară când mă citești sau mă auzi vorbind despre tema asta, prin valori mă refer strict la acele lucruri concrete care se văd în COMPORTAMENTELE unui individ (cu ce își umple timpul, ce ține aproape de el, pe ce își consumă banii și energia). 

Individul nr. 1 are pe locul 1 în valori copiii, în timp ce banii nu sunt o prioritate pentru el. Astfel, oricând vin bani în viața acestui om, primul loc unde se va gândi va fi la copii. Deci banii vor fi schimbați pe haine, jucării, educație, vizite medicale, asigurări, vacanțe cu copiii; totul pentru copii. Și nimic pentru a păstra din bani. 

Asta nu e corect sau greșit, sunt pur și simplu valorile omului. Dar dacă acest individ și-a spus că vrea libertate financiară, ar fi bine să-l batem pe umăr și să-i spunem „prietene, trezește-te, să nu doară mai târziu”. În cazul lui, e doar o iluzie. Valorile lui ne arată asta. Atitudinea lui legat de bani și comportamentele lui de cumpărare ne arată asta. 

Avem apoi individul nr. 2, care are pe locul 1 în valori imaginea, iar banii sunt undeva pe locul 3-4 în clasament. Avem, deci, o mică diferență față de primul om. Cum se va vedea asta în comportamentele sale? Deși întâi se va gândi tot la valoarea 1 și va schimba banii pe orice înseamnă imaginea lui, se va gândi și la bani și va economisi o parte, cel puțin cu gândul că îi prinde bine (tot în valoarea imagine) să aibă niște bani puși deoparte.  

Acest om are mai multe șanse la libertate financiară față de primul, dar totuși nu prea multe. Pentru că gândirea lui financiară e tot pe termen relativ scurt. 

În final, avem individul nr. 3, care (de dragul exemplului) are banii pe locul 1 în valori. Practic, oricând intră bani în contul acestui om, el se gândește cum să păstreze cât mai mulți și să-i schimbe pe lucruri care cresc în valoare financiară (investiții). 

Pentru acest om, obiectivul de libertate financiară este o chestiune de timp. Obiceiurile lui reflectă obiectivul lui. Banii se apreciază în mâna celor care îi apreciază, adică îi pun în locuri unde cresc. Așa cum, pentru indivizii 1 și 2, copiii și imaginea se apreciază, pentru că le pun în valoare prin acțiunile lor. 

Atenție, nu înseamnă că singurii oameni care-și ating obiectivul financiar au banii pe locul 1 în valori. Condiția este să fie undeva în top 4. 

La fel, să ai banii în valori nu înseamnă că nu te mai bucuri de viață, că dai totul spre economii și investiții. Înseamnă strict că o parte din ce ai generat dai spre regenerat. :) Chiar și dacă acea parte e 1% din ce câștigi! Nu suma contează, ci obiceiul. Pentru că un obicei nou slăbește un tipar vechi. 

Știai că înseși clasele sociale s-au creat pe baza acestei diferențe de mentalitate? Ce sociologia numește clasă de jos sunt de fapt oamenii care consumă tot ce generează. Clasa de mijloc = oamenii care economisesc o parte din ce generează, pentru mai târziu. Iar clasa superioară = cei care investesc o parte din ce au generat, adică își pun și banii la lucru. 

Sigur, unii ar spune că aceste clase sunt date de capacitatea de a genera, însă eu nu sunt de acord. :) Cunosc oameni care câștigă puțin, dar cumva tot reușesc să mai cumpere câte o acțiune pe la o companie. Și, la fel, cunosc oameni care au câștigat în 2020 peste 40 000 de Euro și au 0 lei investiți sau puși deoparte, ba chiar au datorii. Dacă obiceiurile lor continuă, e evident care seamănă mai mult clasei superioare. :) 

În concluzie, dacă ai un obiectiv financiar și vrei să vezi dacă e ceva realist sau doar o iluzie, indicatorul e simplu: uită-te la atitudinile și obiceiurile tale în relație cu banii. Ce faci cu ei, odată ce vin? 

Ceva ce e sus în valorile tale FACI. Gândești binele acelui lucru și investești în el. Dacă banii nu sunt în valorile tale, când vin la tine, îi schimbi pe altceva. Dacă sunt în valorile tale, îi pui în locuri unde se apreciază, ca apoi să îți întoarcă tot ție valoare. 

Dacă nu ți-e natural să te gândești la bani, să te ții de practici financiare sănătoase (să îți monitorizezi veniturile și cheltuielile atent, să economisești, să investești, să îți faci planuri de cum să îți crești veniturile și să te ții de ele), dar crezi că îți dorești mai mulți bani sau independență financiară, te invit să lucrezi la aspectele de mai sus.

Am zis de multe ori, cum faci asta e o alegere subiectivă, în funcție de metodele cu care rezonezi. Dar dacă vrei să lucrăm împreună la resetarea relației tale cu banii și orice alte forme de prosperitate (relații de calitate, stare de bine, sănătate sau experiențe), vino la Retreatul de Bunăstare. Îți las aici mai multe informații: https://www.dacianpascuta.com/retreat-bunastare 

Dacian